Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Penal » Filtrul Camerei preliminare in procesul penal din perpectiva Curtii Constitutionale a Romaniei

Filtrul Camerei preliminare in procesul penal din perpectiva Curtii Constitutionale a Romaniei

  Publicat: 25 Oct 2017       533 citiri       Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Prin Decizia nr. 516/2017 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 342 din Codul de procedura penala, publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 844 din 25.10.2017, Curtea Constitutionala a Romaniei a reiterat si a explicitat obiectul si scopul procedurii camerei preliminare, parte a procesului penal.

A fost promulgat la 11.09.1865
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
A fost promulgat la 11.09.1865
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care impiedica infaptuirea justitiei,
Contracte incheiate la bursa bazate pe activele suport (subiacente), precum cele referitoare la valori mobiliare, valute selective, marfuri negociabile la bursa etc.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Principiu moral si juridic de importanta fundamentala, care impune egalitatea in drepturi si indatoriri a membrilor unei colectivitati umane,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
A fost promulgat la 11.09.1865

Analizand exceptia invocata, judecatorii Curtii au retinut in esenta ca, potrivit dispozitiilor art. 342 din Codul de procedura penala, obiectul procedurii camerei preliminare il constituie verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei si a legalitatii sesizarii instantei, precum si verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala.


Prin urmare, acesta se circumscrie unor aspecte referitoare la competenta si la legalitatea fie a sesizarii, fie a administrarii probelor care fundamenteaza acuzatia in materie penala. Curtea a retinut ca, potrivit prevederilor art. 345 alin. (2) din Codul de procedura penala, judecatorul de camera preliminara va comunica de indata parchetului, in vederea remedierii, incheierea pronuntata, in cazul in care fie constata neregularitati ale actului de sesizare, fie sanctioneaza, potrivit art. 280-282 din Codul de procedura penala, actele de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii ori exclude una sau mai multe probe administrate in timpul urmaririi penale.


De asemenea, cu privire la legalitatea probatiunii, Curtea a retinut ca, in camera preliminara, pot fi supuse controlului judecatorului aspectele referitoare la nulitatea absoluta sau relativa ori la excluderea unor probe care, potrivit art. 102 din Codul de procedura penala, vizeaza numai probele nelegale, probele obtinute prin tortura si cele derivate din acestea.


In aceste conditii, Curtea a constatat ca judecatorul de camera preliminara nu se poate pronunta asupra aspectelor legate de temeinicia acuzatiei, aceasta fiind atributul exclusiv al instantei competente sa judece fondul cauzei.


Nu in ultimul rand, Curtea a constatat ca obiectivul acestei proceduri este de a stabili daca urmarirea penala si rechizitoriul sunt apte sa declanseze faza de judecata ori trebuie refacute, iar, in ipoteza inceperii judecatii, de a stabili care sunt actele asupra carora aceasta va purta si pe care partile si ceilalti participanti isi vor putea intemeia sustinerile ori pe care trebuie sa le combata. Asadar, legiuitorul a limitat la o faza distincta de parcurs a procesului penal posibilitatea invocarii exceptiilor referitoare la competenta instantei, legalitatea sesizarii, legalitatea administrarii probelor sau legalitatea actelor efectuate de organul de urmarire penala, faza in care nu se stabileste vinovatia sau nevinovatia inculpatului. Consecinta acestei limitari temporale este faptul ca, dupa inceperea judecatii, nu mai este posibila restituirea cauzei la procuror, scopul reglementarii fiind acela al asigurarii solutionarii cu celeritate a cauzelor penale.


Curtea a retinut ca legalitatea si temeinicia sunt insusiri fundamentale ale oricarei probe care, prin elementele de fapt continute, servesc la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei, contribuind la aflarea adevarului in procesul penal.


Din perspectiva legalitatii administrarii probelor, Curtea a retinut ca acest aspect poate fi cenzurat, in acord cu art. 342 din Codul de procedura penala, in fata judecatorului de camera preliminara, care, potrivit art. 346 alin. (4) din acelasi Cod, poate exclude una, mai multe sau toate probele administrate in cursul urmaririi penale. Probele excluse nu pot fi avute in vedere la judecata in fond a cauzei.


Prin urmare, Curtea a constatat ca in cadrul procedurii de camera preliminara este validata legalitatea probelor, urmand ca aspectele ce tin de temeinicia acestora sa fie puse in discutie in fata judecatorului de fond in raport de acuzatia concreta pentru care a fost dispusa trimiterea in judecata . Astfel, potrivit art. 374 alin. (5) din Codul de procedura penala, "Presedintele intreaba procurorul, partile si persoana vatamata daca propun administrarea de probe", partile si persoana vatamata avand posibilitatea sa conteste probele administrate si sa propuna administrarea de probe, indiferent daca au fost administrate sau nu in faza de urmarire penala, iar, in cazul in care se propun probe, trebuie sa se arate faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se afla aceste mijloace, iar in ceea ce priveste martorii si expertii, identitatea si adresa acestora.


Art. 374 alin. (9) din Codul de procedura penala prevede ca procurorul, persoana vatamata si partile pot cere administrarea de probe noi si in cursul cercetarii judecatoresti. De asemenea, Curtea a constatat ca, daca apreciaza ca este necesar pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei, instanta va administra din oficiu probele administrate in cursul urmaririi penale si necontestate de catre parti sau de catre persoana vatamata, putand, totodata, sa dispuna din oficiu si administrarea de probe noi [art. 374 alin. (8) si alin. (9) din Codul de procedura penala].


In aceste conditii, Curtea a retinut ca, pe parcursul cercetarii judecatoresti, partile pot solicita administrarea unei expertize tehnice, in acelasi mod, instanta de judecata avand posibilitatea de a aprecia cu privire la necesitatea administrarii unei astfel de expertize in vederea aflarii adevarului si pentru justa solutionare a cauzei.


Asadar, Curtea a constatat ca aprecierea cu privire la caracterul complet al probelor necesare pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei excedeaza competentei judecatorului de camera preliminara, astfel cum este aceasta circumscrisa in raport de obiectul camerei preliminare, fara a se aduce atingere dispozitiilor constitutionale invocate, in conditiile in care legiuitorul poate institui anumite limite de competenta, nefiind afectata plenitudinea de jurisdictie a instantelor judecatoresti, deoarece aceasta se circumscrie, in acord cu dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, numai legii.


De altfel, astfel cum a retinut Curtea, exista norme procesual penale in temeiul carora se va asigura administrarea probelor pentru lamurirea completa a imprejurarilor cauzei in scopul aflarii adevarului, potrivit cerintelor legii, cu respectarea drepturilor fundamentale invocate, de vreme ce institutia procesuala a camerei preliminare nu apartine nici urmaririi penale, nici judecatii, fiind echivalenta unei noi faze a procesului penal, iar, din reglementarea atributiilor pe care functia exercitata de judecatorul de camera preliminara le presupune, activitatea acestuia nu priveste fondul cauzei, actul procesual exercitat de catre acesta neantamand si nedispunand, in sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esentiale ale raportului de conflict: fapta, persoana si vinovatie (in acest sens, Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, anterior citata).


Faptul ca aprecierea cu privire la caracterul complet al probelor necesare pentru aflarea adevarului si justa solutionare este atributul exclusiv al instantei de judecata nu este de natura a afecta in vreun fel dreptul la un proces echitabil, pentru ca, potrivit art. 349 alin. (1) din Codul de procedura penala, "Instanta de judecata solutioneaza cauza dedusa judecatii cu garantarea respectarii drepturilor subiectilor procesuali si asigurarea administrarii probelor pentru lamurirea completa a imprejurarilor cauzei in scopul aflarii adevarului, cu respectarea deplina a legii.``


Totodata, Curtea a constatat ca, in repetate randuri, a fost chemata sa se pronunte asupra unor dispozitii secventiale ale institutiei camerei preliminare, constatand ca aceasta a fost conceputa, in acceptiunea legiuitorului, "ca o institutie noua si inovatoare" care are ca scop "inlaturarea duratei excesive a procedurilor in faza de judecata", fiind, in acelasi timp, un remediu procesual menit "sa raspunda exigentelor de legalitate, celeritate si echitate a procesului penal" (a se vedea Expunerea de motive la Proiectul de Lege privind Codul de procedura penala - PL-x nr. 412/2009).


Astfel, prin prisma atributiilor procesuale incredintate judecatorului de camera preliminara, in contextul separarii functiilor judiciare, acestuia ii revine functia de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata, iar, in conceptia legiuitorului, aceasta noua institutie procesuala nu apartine nici urmaririi penale, nici judecatii, fiind echivalenta unei noi faze a procesului penal.


Procedura camerei preliminare a fost incredintata, potrivit art. 54 din Codul de procedura penala, unui judecator, a carui activitate se circumscrie aceleiasi competente materiale, personale si teritoriale a instantei din care face parte, conferindu-i acestei noi faze procesuale un caracter jurisdictional (a se vedea Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, paragraful 25 si paragraful 27).


Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe, Colaborator "MCP Cabinet avocati"





Citeşte mai multe despre:    Camera preliminara    filtrul camerei preliminare    camera preliminara in procesul penal    constitutionalitatea camerei preliminare penal    constitutionalitate art. 342 cpp    codul de procedura penala    judecatorul de camera preliminara    procedura camerei preliminare



Comentează: Filtrul Camerei preliminare in procesul penal din perpectiva Curtii Constitutionale a Romaniei
Alte Titluri

Introducerea partii responsabile civilmente in procesul penal dupa finalizarea procedurii de camera preliminara - neconstitutionalitate
Sursa: Av. Andrei Gheorghe Gherasim

Procedura de Camera preliminara in procesul penal
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Sensul notiunii de „convingere” a judecatorului la aprecierea probelor in procesul penal
Sursa: Euroavocatura.ro

Neconstitutionalitatea dispozitiilor referitoare la durata arestului la domiciliu
Sursa: EuroAvocatura.ro

Importanta distinctiei dintre proba, mijloc de proba si procedeu probatoriu in procesul penal
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

ORDONANTA de clasare dupa examinarea sesizarii pentru, lipsa conditiilor de fond si / forma ale acesteia
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Savarsirea de catre angajator a unei fapte prin care se aduce atingere valorilor personale nepatrimoniale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 1158 din 19.05.2016

Decizia CCR nr. 22/2017. Art. 220 alin. 1 din Codul de procedura penala permite luarea masurii arestului la domiciliu, in conditiile in care anterior inculpatul a fost arestat preventiv sau la domiciliu in aceeasi cauza
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

CCR a declarat neconstitutional art. 250 alin. 6 CPP referitor la contestarea masurii asiguratorii
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Dezlegarea unei probleme de drept. Redeschiderea urmaririi penale prev. de art. 335 CPP este supusa confirmarii judecatorului de camera preliminara
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie