Dreptul Uniunii stabileste numai procedurile si conditiile de eliberare a vizelor pentru tranzitul sau sederea preconizata pe teritoriul statelor membre cu o durata maxima de 90 de zile
La 12 octombrie 2016, un cuplu sirian si cei trei copii ai lor de varsta mica, din Alep (Siria), au introdus cereri de vize umanitare la Ambasada Belgiei din Beirut (Liban), dupa care au revenit in Siria, in ziua urmatoare. Cererile urmareau obtinerea unor vize cu valabilitate teritoriala limitata, pe baza Codului de vize al UE1, pentru a le permite sa paraseasca orasul asediat Alep cu scopul de a introduce o cerere de azil in Belgia. Unul dintre ei declara, printre altele, ca a fost rapit de un grup armat si ca a fost batut si torturat inainte de a fi, in cele din urma, eliberat dupa plata unei rascumparari. Acestia insista in special asupra inrautatirii situatiei de securitate in Siria in general si in Alep in special, precum si asupra faptului ca, fiind de confesiune crestina ortodoxa, risca sa fie persecutati pentru credintele lor religioase.
La 18 octombrie 2016, Office des A�trangers (Oficiul pentru Straini, Belgia) a respins aceste cereri. Acesta apreciaza ca, prin solicitarea unei vize cu valabilitate teritoriala limitata pentru a introduce o cerere de azil in Belgia, familia siriana in cauza avea in mod evident intentia de a ramane mai mult de 90 de zile in Belgia. In plus, Oficiul subliniaza ca autorizarea eliberarii unei vize de intrare acestei familii pentru ca ea sa poata introduce o cerere de azil in Belgia ar echivala cu a-i permite sa introduca o cerere de azil la o misiune diplomatica.
Familia siriana contesta decizia de refuz in fata Conseil du contentieux des A�trangers (Consiliul Contenciosului privind Strainii, Belgia). Aceasta sustine ca Carta drepturilor fundamentale a UE si Conventia europeana a drepturilor omului (CEDO) prevad obligatia pozitiva a statelor membre de a garanta dreptul la azil . Acordarea protectiei internationale ar reprezenta singurul mijloc de a evita riscul unei incalcari a interzicerii torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante2.
In aceste conditii, Consiliul Contenciosului privind Strainii a decis, de urgenta, sa adreseze intrebari Curtii de Justitie. Acesta arata, printre altele, ca Codul de vize prevede, printre altele, ca o viza se elibereaza atunci cand un stat membru considera ca este necesar pentru a-si indeplini anumite obligatii internationale si se intreaba cat de mare este marja de apreciere lasata statelor membre in acest context.
In hotararea sa, Curtea arata mai intai ca Codul de vize a fost adoptat pe baza unei dispozitii a Tratatului CE3, in temeiul careia Consiliul Uniunii Europene adopta masuri privind vizele de sedere, acordate pentru o durata de maximum trei luni. In consecinta, Codul de vize stabileste procedurile si conditiile de eliberare a vizelor de tranzit sau de sedere pe teritoriul statelor membre pentru o perioada care sa nu depaseasca 90 de zile in cursul oricarei perioade de 180 de zile . Or, familia siriana a depus cereri de vize din motive de ordin umanitar cu intentia de a cere azil in Belgia si, prin urmare, un permis de sedere care nu se limiteaza la 90 de zile .
Rezulta ca, chiar daca, formal, aceste cereri au fost introduse in temeiul Codului de vize, ele nu intra in domeniul sau de aplicare.
Curtea precizeaza in plus ca pana in prezent niciun act nu a fost adoptat de legiuitorul Uniunii cu privire la eliberarea, de catre statele membre, a unor vize sau a unor permise de sedere de lunga durata unor resortisanti ai unor tari terte din motive de ordin umanitar. Prin urmare, cererile familiei siriene sunt guvernate exclusiv de dreptul national.
In consecinta, intrucat situatia in discutie nu este guvernata de dreptul Uniunii, dispozitiile Cartei nu sunt aplicabile.
Curtea mai precizeaza ca situatia familiei siriene nu este caracterizata de existenta unor indoieli cu privire la intentia sa de a parasi teritoriul statelor membre inainte de expirarea vizei, ci de o cerere care are un obiect diferit de cel al unei vize de scurta durata .
Potrivit Curtii, a permite unor resortisanti ai unor tari terte sa introduca cereri de viza pentru a obtine beneficiul unei protectii internationale in statul membru pe care il aleg ar aduce atingere economiei generale a sistemului instituit de Uniune pentru determinarea statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protectie internationala4.
Curtea concluzioneaza ca o cerere de viza cu valabilitate teritoriala limitata depusa de un resortisant al unei tari terte din motive de ordin umanitar, in temeiul Codului de vize, la reprezentanta statului membru de destinatie situata pe teritoriul unei tari terte, cu intentia de a introduce, la sosirea sa in acest stat membru, o cerere de protectie internationala si de a ramane, in consecinta, in statul membru mentionat mai mult de 90 de zile in cursul unei perioade de 180 de zile, nu intra in sfera de aplicare a codului, ci, in stadiul actual al dreptului Uniunii, numai in cea a dreptului national.
Hotararea in cauza C-638/16 PPU X si X/Etat belge
1 Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO 2009, L 243, p. 1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 610/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 26 iunie 2013 (JO 2013, L 182, p. 1).
2 Articolul 3 CEDO si articolul 4 din Carta .
3 Articolului 62 punctul 2 litera (a) si litera (b) punctul (ii) din Tratatul CE (devenit articolul 77 TFUE).
4 Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor si mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protectie internationala prezentate intr-unul dintre statele membre de catre un resortisant al unei tari terte sau de catre un apatrid (JO 2013, L 180, p. 31).
A fost modificat regimul strainilor in Romania Sursa:
Viza de scurta/lunga sedere a strainilor in Romania Sursa: Euroavocatura.ro