din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2092 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Articole juridice » Drept Penal » Procedura de Camera preliminara in procesul penal

Procedura de Camera preliminara in procesul penal

  Publicat: 28 Feb 2016       45873 citiri       Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim        Secţiunea: Drept Penal  


Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Orice persoana fizica sau juridica ori grup de persoane fizice, titulare ale unor drepturi subiective sau interese legitime private vatamate prin acte administrative;
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedura de camera preliminara in procesul penal este reglementata in cuprinsul art. 342 � 348 din Titlul II al Partii speciale din Codul de procedura penala.
Aceasta procedura este nepublica, contradictorie, scrisa si orala, in care participa judecatorul de camera preliminara, procurorul, inculpatul (personal sau prin aparator), iar, de la data de 05.12.2014 (moment al publicarii in Mon. Of. a Deciziei CCR nr. 641/2014) si partea civila, partea responsabila civilmente, precum si persoana vatamata .
Prin Decizia nr. 641/2014, Curtea Constitutionala a stabilit ca, prin prisma contradictorialitatii si al dreptului la un proces echitabil, norma legala trebuie sa permita comunicarea catre toate partile din procesul penal � inculpat, parte civila, parte responsabila civilmente � a documentelor care sunt de natura sa influenteze decizia judecatorului si sa prevada posibilitatea tuturor acestor parti de a discuta in mod efectiv observatiile depuse instantei.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Intamplator; care depinde de un eveniment viitor si nesigur. Se are in vedere mai ales in cazul contractelor.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Asezate in cap. I, t. VI, art. 111-112, C. pen., partea generala,sanctiuni de drept penal care au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii de noi infractiuni,
Asezate in sectiunea I, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri ce se pot lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare,
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Asezate in sectiunea I, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri ce se pot lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Reglementate in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Orice persoana fizica sau juridica ori grup de persoane fizice, titulare ale unor drepturi subiective sau interese legitime private vatamate prin acte administrative;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Asezate in sectiunea I, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri ce se pot lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,

Obiectul procedurii in camera preliminara


Obiectul procedurii camerei preliminare il constituie verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei (daca procurorul a sesizat instanta competenta sa judece cauza potrivit legii), a legalitatii sesizarii instantei (regularitatea actului de sesizare intocmit si inaintat de procuror), precum si verificarea legalitatii administrarii probelor in cursul urmaririi penale si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala.


Judecatorul de camera preliminara, in afara procedurii de camera preliminara, are o competenta mai larga (art. 54 CPP) decat cea stabilita in aceasta procedura, putand sa verifice legalitatea trimiterii in judecata dispuse de procuror, legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor procesuale de catre organele de urmarire penala, sa solutioneze plangerile impotriva solutiilor de neurmarire sau de netrimitere in judecata si alte situatii expres prevazute de lege.


De asemenea, acesta poate sa confirme sau sa infirme ordonanta de redeschidere a urmaririi penale (art.335alin. 4CPP), precum si sa solutioneze cererile de luare a masurii de siguranta a confiscarii speciale ori a desfiintarii unui inscris daca procurorul a dispus clasarea cauzei sau a renuntat la urmarirea penala (art. 5491 CPP).


In procedura de camera preliminara, judecatorul de camera preliminara se limiteaza la obiectul acesteia, respectiv la a verifica competenta, legalitatii sesizarii instantei, precum si legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala.


Pe langa aceste atributii, judecatorul de camera preliminara mai poate sanctiona cu nulitatea incalcarea dispozitiilor legale din cursul procedurii de camera preliminara, poate dispune luarea mentinerea, inlocuirea, revocarea sau constatarea incetarii de drept a masurilor preventive privind inculpatul, verificand si legalitatea si temeinicia acestora.


Judecatorul de camera preliminara nu analizeaza temeinicia acuzatiilor aduse inculpatului, probele in materialitatea lor, substanta celorlalte acte de urmarire penala efectuate in cauza, nu stabileste vinovatia/nevinovatia inculpatului si nu solutioneaza actiunea penala/civila.


Durata procedurii in camera preliminara


Durata procedurii in camera preliminara este de cel mult 60 de zile de la data inregistrarii cauzei la instanta, fara a luate in considerare eventualele contestatii formulate in cursul acestei proceduri.


La randul sau, procedura de solutionare a contestatiei la incheierea de camera preliminara nu poate depasi 60 de zile .


Codul de procedura penala nu instituie o sanctiune expresa pentru situatia depasirii termenului de 60 zile, existand posibilitatea ca acest termen sa fie depasit si din motive care nu sunt imputabile judecatorului de camera preliminara.


Masurile premergatoare procedurii de camera preliminara


Dupa sesizarea instantei prin rechizitoriu, dosarul se repartizeaza aleatoriu judecatorului de camera preliminara.


Copia certificata a rechizitoriului si, dupa caz, traducerea autorizata a acestuia se comunica inculpatului la locul de detinere ori, dupa caz, la adresa unde locuieste sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedura, aducandu-i-se totodata la cunostinta obiectul procedurii in camera preliminara, dreptul de a-si angaja un aparator si termenul in care, de la data comunicarii, poate formula in scris cereri si exceptii cu privire la legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala.


Termenul este stabilit de catre judecatorul de camera preliminara, in functie de complexitatea si particularitatile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.


In cazurile in care asistenta juridica este obligatorie, judecatorul de camera preliminara ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu si stabileste, in functie de complexitatea si particularitatile cauzei, termenul in care acesta poate formula in scris cereri si exceptii cu privire la legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala, care nu poate fi mai scurt de 20 de zile .


Pana la data de 05.12.2014, moment la care a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 641/2014 prin care a declarat neconstitutionale prevederile art. 344 alin. 4 CPP, la expirarea termenelor de 20 zile, judecatorul de camera preliminara comunica cererile si exceptiile formulate de catre inculpat ori exceptiile ridicate din oficiu numai parchetului, care putea raspunde in scris, in termen de 10 zile de la comunicare .


Dupa data de 05.12.2014 nu se mai aplica aceste dispozitii, Curtea considerand ca dreptul la un proces in contradictoriu inseamna, intr-un caz penal, ca atat procurorului cat si inculpatului trebuie sa li se ofere posibilitatea de a avea cunostinta si de a putea aduce observatii referitoare la toate probele prezentate sau la observatiile depuse de catre cealalta parte in vederea influentarii deciziei instantei.


In aceste conditii, s-a apreciat ca inculpatul nu se bucura de posibilitatea reala de a aduce comentarii referitoare la tot ceea ce este avansat in drept sau in fapt de catre adversar si la tot ceea ce este prezentat de acesta, fiind limitat doar la a depune cereri si exceptii dupa consultarea rechizitoriului, iar in ceea ce priveste partea civila si partea responsabila civilmente, acestea sunt excluse ab initio din procedura de camera preliminara.


Astfel, din perspectiva contradictorialitatii, ca element definitoriu al egalitatii de arme si al dreptului la un proces echitabil, instanta constitutionala apreciaza ca norma legala trebuie sa permita comunicarea catre toate partile din procesul penal - inculpat, parte civila, parte responsabila civilmente - a documentelor care sunt de natura sa influenteze decizia judecatorului si sa prevada posibilitatea tuturor acestor parti de a discuta in mod efectiv observatiile depuse instantei.


De asemenea, Curtea a apreciat ca si procurorul trebuie sa se bucure in egala masura de dreptul la o procedura orala.


Procedura propriu-zisa in camera preliminara


Verificarea legalitatii sesizariiinstantei sau mai bine zis aregularitatiiactului de sesizare intocmit si inaintat de procuror presupune verificarea indeplinirii conditiilor prevazute de art. art.328-329CPP, respectiv daca:


a) se limiteaza la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala;


b) cuprinde in mod corespunzator mentiunile prevazute la art. 286 alin. 2 referitoare la cuprinsul ordonantei (denumirea parchetului si data emiterii; numele, prenumele si calitatea celui care o intocmeste; fapta care face obiectul urmaririi penale, incadrarea juridica a acesteia si datele privitoare la persoana inculpatului; obiectul actului sau masurii procesuale ori, dupa caz, tipul solutiei, precum si motivele de fapt si de drept ale acestora; date referitoare la masurile asiguratorii, masurile de siguranta cu caracter medical si masurile preventive luate in cursul urmaririi; alte mentiuni prevazute de lege; semnatura celui care a intocmit-o);


c) cuprinde datele privitoare la fapta retinuta in sarcina inculpatului si incadrarea juridica a acesteia. Descrierea faptei presupune indicarea in detaliu a situatiei de fapt, cu elemente concrete, astfel incat instanta de judecata sa inteleaga, de la bun inceput, in ce consta invinuirea adusa inculpatului, pentru a putea sa i-o explice acestuia la inceputul fazei de judecata si fata de care inculpatul sa poata formula aparari concrete.


d) mentioneaza probele si mijloacele de proba . Rechizitoriul nu trebuie sa se limiteze la o enumerare a probelor in cuprinsul rechizitoriului, ci se impune sa mentioneze toate motivele de fapt si de drept pentru care se dispune trimiterea in judecata, masura in care aceste probe au format convingerea ca fapta exista, ca aceasta constituie infractiune, a fost savarsita de inculpat si ca acesta raspunde penal.


e) stabileste cheltuielile judiciare din faza de urmarire penala (cuantum, respectiv in sarcina cui sunt puse);


f) cuprinde mentiunile prevazute la art.330si art.331CPP(privitoare la masurile preventive sau asiguratorii si masurile de siguranta);


g) contine expres dispozitia de trimitere in judecata, precum si alte mentiuni necesare pentru solutionarea cauzei.


Verificarea legalitatii administrarii probelor si a legalitatii actelor efectuate presupune analizarea fiecarei probe, a mijlocului prin care aceasta a fost administrata, a fiecarui act procedural/procesual efectuat sau dispus in cursul urmaririi penale fie de catre procuror, fie de organele de cercetare penala prin prisma respectarii dispozitiilor legale, iar in masura in care se constata nelegalitati, judecatorul de camera preliminara le sanctioneaza potrivit dispozitiilor art. 346 CPP.


Rezultatul procedurii in camera preliminara referitor la stabilirea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor procesuale de catre organele de urmarire penala are o influenta directa asupra desfasurarii judecatii pe fond, putand sa fie decisiv pentru stabilirea vinovatiei/nevinovatiei inculpatului.


Daca s-au formulat cereri si exceptii ori a ridicat din oficiu exceptii, judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra acestora, prin incheiere motivata, in camera de consiliu, cu citarea legala a procurorului, a inculpatului, a partii civile si a partii responsabile civilmente.


Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 641/2014, publicata in Mon. Of. in data de 05.12.2014 a fost declarata neconstitutionala sintagma "fara participarea procurorului si a inculpatului", intrucat nu permite participarea procurorului, a inculpatului, a partii civile si a partii responsabile civilmente in procedura desfasurata in camera de consiliu, in fata judecatorului de camera preliminara.


Curtea retine ca, din perspectiva exigentelor dreptului la un proces echitabil, este suficient sa li se asigure partilor posibilitatea participarii in aceasta etapa procesuala, judecatorul putand decide asupra finalizarii procedurii in camera preliminara si fara participarea partilor atata timp cat acestea au fost legal citate.


In cazul in care judecatorul de camera preliminara constata neregularitati ale actului de sesizare, in cazul in care sanctioneaza potrivit art. 280-282 actele de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii ori daca exclude una sau mai multe probe administrate, incheierea se comunica de indata parchetului care a emis rechizitoriul.


In termen de 5 zile de la comunicare, procurorul remediaza neregularitatile actului de sesizare si comunica judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita restituirea cauzei.


Solutiile judecatorului de camera preliminara


Judecatorul de camera preliminara hotaraste prin incheiere motivata, in camera de consiliu, asupra cererilor si exceptiilor formulate, cu citarea legala a procurorului, a inculpatului, a partii civile si a partii responsabile civilmente.


In egala masura si pentru aceleasi considerente aratate mai sus, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala sintagma ``fara participarea procurorului si a inculpatului". Incheierea se comunica de indata procurorului si inculpatului, precum si partii civile si partii responsabile civilmente.


Daca nu s-au formulat cereri si exceptii ori nu a ridicat din oficiu exceptii, la expirarea celor 20 zile, judecatorul de camera preliminara constata legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala si dispune inceperea judecatii.


Judecatorul de camera preliminara restituie cauza la parchet daca:


a) rechizitoriul este neregulamentar intocmit, iar neregularitatea nu a fost remediata de procuror in termenul de 5 zile prevazut la art. 345 alin. 3 CPP, daca neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecatii;


b) a exclus toate probele administrate in cursul urmaririi penale;


c) procurorul solicita restituirea cauzei, in termenul de 5 zile de la comunicare, ori nu raspunde in termenul prevazut de aceleasi dispozitii.


In toate celelalte cazuri in care a constatat neregularitati ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sanctionat potrivit art. 280-282 actele de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii, judecatorul de camera preliminara dispune inceperea judecatii.


Probele excluse nu pot fi avute in vedere la judecata in fond a cauzei.


Daca apreciaza ca instanta sesizata nu este competenta, judecatorul de camera preliminara declina competenta de solutionare unei alte instante, potrivit art. 50 CPP sau, daca este cazul solutioneaza chestiuni prealabile solutionarii cauzei potrivit art. 51 CPP care se aplica in mod corespunzator.


Judecatorul de camera preliminara care a dispus inceperea judecatii exercita functia de judecata in cauza.


Contestatia impotriva incheierii judecatorului de camera preliminara


In termen de 3 zile de la comunicarea incheierii pronuntate de judecatorul de camera preliminara, procurorul si inculpatul, partea civila, partea responsabila civilmente si persoana vatamata pot face contestatie cu privire la modul de solutionare a cererilor si a exceptiilor, precum si impotriva solutiilor prevazute la art. 346 alin. (3)-(5) CPP.


Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 631/2015, publicata in Mon. Of. Nr. 831 din 06.11.2015, a fost declarata neconstitutionala solutia legislativa potrivit careia numai "procurorul si inculpatul" pot face contestatie cu privire la modul de solutionare a cererilor si a exceptiilor, precum si impotriva solutiilor prevazute la art. 346 alin. (3)-(5) CPP, intrucat restrangerea sferei titularilor contestatiei in camera preliminara doar la procuror si inculpat determina incalcarea dreptului de acces la justitie al partii civile, al partii responsabile civilmente si al persoanei vatamate, avand in vedere ca, pe de o parte, rezultatul procedurii in camera preliminara referitor la stabilirea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor procesuale de catre organele de urmarire penala are o influenta directa asupra desfasurarii judecatii pe fond, putand sa fie decisiv pentru stabilirea vinovatiei/nevinovatiei inculpatului, iar, pe de alta parte, solutiile prevazute la art. 346 alin. (3)-(5) CPP vizeaza toate partile din proces, precum si persoana vatamata .


Contestatia se judeca de catre judecatorul de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara celei sesizate. Cand instanta sesizata este Inalta Curte de Casatie si Justitie, contestatia se judeca de catre completul competent, potrivit legii.


Prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 5/2014, pronuntata in recurs in interesul legii (publicata in Mon. Of. nr. 80/30.01.2015) in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 348 si art. 347 din Codul de procedura penala, s-a stabilit ca ``Judecatorul de camera preliminara de la instanta sesizata prin rechizitoriu, a carui incheiere prin care s-a dispus inceperea judecatii a fost atacata cu contestatie, are competenta de a se pronunta asupra masurilor preventive, conform dispozitiilor legale care reglementeaza masurile preventive in procedura de camera preliminara, pana la solutionarea contestatiei prevazute in art. 347 din Codul de procedura penala."


Masurile preventive in procedura de camera preliminara


Judecatorul de camera preliminara se pronunta, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, mentinerea, inlocuirea, revocarea sau incetarea de drept a masurilor preventive.


In cauzele in care fata de inculpat s-a dispus o masura preventiva, judecatorul de camera preliminara verifica legalitatea si temeinicia masurii preventive, procedand potrivit dispozitiilor art. 207.


Astfel, cand procurorul dispune trimiterea in judecata a inculpatului fata de care s-a dispus o masura preventiva, rechizitoriul, impreuna cu dosarul cauzei, se inainteaza judecatorului de camera preliminara de la instanta competenta, cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei acesteia. In termen de 3 zile de la inregistrarea dosarului, judecatorul de camera preliminara verifica din oficiu legalitatea si temeinicia masurii preventive, inainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului. Dispozitiile art. 235 alin. 4-6 CPP se aplica in mod corespunzator.


Cand constata ca temeiurile care au determinat luarea masurii se mentin sau exista temeiuri noi care justifica o masura preventiva, judecatorul de camera preliminara dispune prin incheiere mentinerea masurii preventive fata de inculpat.


Cand constata ca au incetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea masurii arestarii preventive si nu exista temeiuri noi care sa o justifice ori in cazul in care au aparut imprejurari noi din care rezulta nelegalitatea masurii preventive, judecatorul de camera preliminara dispune prin incheiere revocarea acesteia si punerea in libertate a inculpatului, daca nu este arestat in alta cauza.


In tot cursul procedurii de camera preliminara, judecatorul de camera preliminara, din oficiu, verifica periodic, dar nu mai tarziu de 30 de zile, daca subzista temeiurile care au determinat luarea masurii arestarii preventive si a masurii arestului la domiciliu sau daca au aparut temeiuri noi, care sa justifice mentinerea acestor masuri .


Judecatorul de camera preliminara, in cursul procedurii de camera preliminara, verifica, din oficiu, periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, daca subzista temeiurile care au determinat luarea masurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cautiune sau daca au aparut temeiuri noi, care sa justifice mentinerea acestei masuri .



Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim, colaborator Cabinet de avocat Predut Marius-Catalin


Citeşte mai multe despre:    Camera preliminara in procesul penal    judecatorul de camera preliminara    verificarea sesizarii instantei    verificarea legalitatii administrarii probelor    verificarea legalitatii actelor de urmarire penala
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului � masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Filtrul Camerei preliminare in procesul penal din perpectiva Curtii Constitutionale a Romaniei
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Introducerea partii responsabile civilmente in procesul penal dupa finalizarea procedurii de camera preliminara - neconstitutionalitate
Sursa: Av. Andrei Gheorghe Gherasim

Sensul notiunii de �convingere� a judecatorului la aprecierea probelor in procesul penal
Sursa: Euroavocatura.ro

Neconstitutionalitatea dispozitiilor referitoare la durata arestului la domiciliu
Sursa: EuroAvocatura.ro

Importanta distinctiei dintre proba, mijloc de proba si procedeu probatoriu in procesul penal
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Jurisprudenţă

Redeschiderea urmaririi penale. Confirmare. Lipsa unei anchete efective
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, judecator de camera preliminara, incheierea nr. 211 din 11 iunie 2020

Restituirea cauzei la parchet in ipoteza excluderii probelor administrate in cursul urmaririi penale
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, completul de 2 judecatori de camera preliminara, incheierea nr. 90 din 6 februarie 2020

Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 243/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 341 alin. (9) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Detectivilor Particulari din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964