Prima pagină » Articole juridice » Drept Civil » Administrarea interogatoriul in procesul civil

Administrarea interogatoriul in procesul civil

Publicat: 22 Mar 2015 54146 citiri Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim Secţiunea: Drept Civil

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,

Interogatoriul (marturisirea) reprezinta declaratia prin care una dintre partile aflate intr-un litigiu recunoaste ca fiind adevarat un fapt, determinand astfel anumite consecinte juridice impotriva acesteia.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.

In materie civila, C. proc. civ. cunoaste urmatoarele masuri asiguratorii:

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este acea parte din declaratia invinuitului prin care recunoaste fapta savarsita.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Obligatie ce revine vanzatorului si care, in linii generale, consta in indatorirea acestuia de a garanta cumparatorului linistita posesiune a lucrului vandut.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,

Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba

Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.

Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba

Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.

1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;

Este acea parte din declaratia invinuitului prin care recunoaste fapta savarsita.

Caracteristica a raportului juridic de obligatii cu pluralitate de subiecte, mai multi creditori si un singur debitor, un singur creditor si mai multi debitori, mai multi creditori si mai multi debitori.

Tip de indivizibilitate ce rezulta atunci cand, desi prestatia obiect al obligatiei este in natura sa divizibila, insa partile se inteleg sa o considere ca fiind indivizibile.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,

Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile

Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,

Inscris constatator al contractului de mandat care da posibilitatea ca mandatarul sa lucreze in numele si pe socoteala mandatului.

Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.

Contract de asociere in care una dintre parti, comanditatul, raspunde solidar si cu intreaga sa avere pentru obligatiile societatii fata de creditori, pe cand cealalta parte, comanditarul,

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.

Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.

1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Activitate desfasurata de organele de urmarire penala

Marturisirea judiciara este obtinuta in cursul judecatii in fata instantei de judecata, prin intermediul unui set de intrebari formulat de catre partea adversa, careia instanta i-a incuviintat o asemenea proba . Constituie marturisire judiciara si cea facuta de parte spontan, fara a fi intrebata prin interogatoriu, instanta consemnand marturisirea in cuprinsul incheierii de sedinta.

1. Cand se poate solicita proba cu interogatoriul?

Proba cu interogatoriul va putea fi solicitata de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata, iar de catre parat prin intampinare.

Acest mijloc de proba va putea fi solicitat si ulterior, daca necesitatea probei rezulta din modificarea cererii de chemare in judecata, nevoia administrarii probei reiese din cercetarea judecatoreasca si nu putea fi prevazuta de partea interesata sau daca partea arata ca, din motive temeinic justificate, nu a putut propune in termen proba solicitata.

Instanta va putea incuviinta proba cu interogatoriul si daca administrarea probei nu ar determina amanarea judecatii (fiind necesar ca partea chemata la interogatoriu sa fie prezenta in fata instantei), precum si atunci cand exista acordul expres al tuturor partilor din proces.

In cazul in care instanta de judecata a dispus amanarea cauzei pentru administrarea probei cu interogatoriul (daca, potrivit dispozitiilor legale, acesta trebuia sa fie comunicat, sub sanctiunea decaderii dreptului de a administra proba), partea este obligata ca, in termen de 5 zile calendaristice de la incuviintare, sa il depuna la instanta.

Facem precizarea ca au calitatea de parti in proces nu numai reclamantul si paratul, ci si intervenientul (principal/accesoriu) sau persoana chemata in garantie .

In vederea aflarii adevarului, Codul de procedura civila recunoaste si instantei de judecata dreptul de a ordona din oficiu chemarea la interogatoriu a oricareia dintre parti.

Chiar daca in unele cauze, procurorul, in calitate de reprezentant al Ministerului Public, participa in proces, acesta nu poate fi chemat la interogatoriu, intrucat faptele la care se refera cauza nu sunt fapte personale ale acestuia. Cu privire la admisibilitatea sau nu a interogatoriului, instanta de judecata se pronunta prin incheiere dupa ascultarea tuturor partilor.

2. Conditiile incuviintarii interogatoriului

Este de necontestat faptul ca, mai inainte de a fi administrat un mijloc de proba, trebuie sa fie incuviintat de instanta, fiind necesar ca aceasta, in urma unei dezbateri contradictorii, sa se pronunte asupra admisibilitatii, pertinentei si concludentei mijlocului de proba propus, dupa cum prevad dispozitiile art. 237 alin. 2 pct. 7 si art. 255 alin. 1 din Codul de procedura civila.

Comunicarea interogatoriului persoanei juridice, prin atasarea la cererea de chemare in judecata in etapa administrativa constituie, astfel cum rezulta din chiar denumirea marginala a art. 203 din Codul de procedura civila, una dintre masurile pentru pregatirea judecatii, urmand ca, la primul termen de judecata, sa fie discutate chestiuni privind admisibilitatea, pertinenta si concludenta mijlocului de proba .

In cazul particular al probei cu interogatoriu, pentru stabilirea pertinentei si concludentei acestuia, instanta trebuie sa cunoasca in detaliu intrebarile propuse si sa le analizeze mai inainte de a obliga partea chemata la interogatoriu sa prezinte raspunsurile sale.

Inainte de a analiza conditiile specifice interogatoriului, instanta va realiza o evaluare a obiectului probei la momentul propunerii de catre parte, cand va pune in discutia partilor incuviintarea probei solicitate. In acest sens, se va solicita partii care solicita proba sustinerea tezei probatorii pe care urmareste sa o dovedeasca prin administrarea interogatoriului. Cu ocazia administrarii probei, instanta ar putea respinge anumite intrebari daca acestea nu au vreo legatura cu obiectul cauzei, asa cum a fost incuviintat.

Conditiile specifice ce trebuie sa fie indeplinite in cazul interogatoriului presupun ca intrebarile ce urmeaza a fi formulate sa priveasca numai fapte personale ale persoanei chestionate, sa aiba legatura cu litigiul si sa poata conduce la rezolvarea cauzei. Faptele straine partii vor putea fi dovedite cu alte mijloace de proba .

Ce intelegem prin fapte personale?

Faptele personale privesc actiunile sau inactiunile persoanei interogate aflate in legatura directa sau indirecta cu pricina al carui obiect este dezbatut in fata instantei de judecata . Prin actiuni/inactiuni personale se inteleg orice activitati intreprinse sau pe care ar fi trebuit sa le intreprinda persoana chemata la interogatoriu.

Se pot formula, astfel, intrebari care privesc:

- activitati desfasurate in activitatea de zi cu zi, la locul de munca sau orice alte activitati desfasurate de persoana interogata;

- sarcinile si atributiile pe care le indeplineste in exercitarea unei activitati;

- modul in care si-a/nu si-a indeplinit o anumita obligatie, etc.

Prin intermediul interogatoriului nu se recomanda a se adresa intrebari ale caror raspuns sa confirme fapte care sunt dovedite deja prin inscrisuri sau prin alte mijloace de proba si care nu sunt contestate. In sens contrar, acestea isi pierd din valoare, fiind uneori chiar ineficiente.

Rolul esential al interogatoriului este de a surprinde adversarul prin formularea unor intrebari, astfel incat, desi in aparenta, privite in mod individual, nu conduc la o recunoastere directa, clara, din partea persoanei chestionate, prin imbinarea acestora si intercalarea lor sa rezulte finalitatea urmarita de cel care a formulat intrebarile.

Este adevarat ca de multe ori, prin proba interogatoriului sunt lamurite multe aspecte in cauzele judecate, conducand chiar la pronuntarea de solutii doar in baza acestui mijloc de proba .

O alta conditie necesara incuviintarii probei cu interogatoriu este aceea ca recunoasterile ce pot fi facute de catre partea adversa sa fie in legatura cu drepturi asupra carora legea le recunoaste partilor posibilitatea de a tranzactiona.

Marturisirea nu trebuie sa fie permisa atunci cand este in legatura cu un drept al autorului recunoasterii la care acesta nu poate renunta ori care nu poate face obiectul unei tranzactii (de exemplu, in actiunile privitoare la filiatie).

In situatia coparticiparii procesuale active (mai multi reclamanti) sau pasive (mai multi parati), in conditiile art. 60 din Codul de procedura civila, marturisirea unei parti nu poate fi opusa celeilalte/celorlalte, deoarece, fiind un act personal, ea nu este opozabila decat partii care o face. Aceeasi regula se va aplica si in cazul in care exista solidaritate intre parti sau indivizibilitate . Exceptia, valabila pentru ambele cazuri, o constituie relatarea unor fapte favorabile partilor din proces.

3. Administrarea propriu-zisa a interogatoriului

In situatia in care instanta de judecata a incuviintat proba cu interogatoriul va trebui sa formulati in scris setul de intrebari pe care doriti sa il adresati partii adverse. In practica, se procedeaza la intocmirea unui tabel format din doua coloane in cadrul caruia, in coloana din stanga se vor nota intrebarile, iar in coloana din dreapta se vor consemna raspunsurile partii interogate.

a) Luarea interogatoriului persoanei fizice

Interogatoriul trebuie inaintat instantei de judecata pentru a proceda la adresarea intrebarilor partii chemate in acest sens. Interogatoriul nu trebuie sa fie depus la dosar cu mult timp inainte pentru ca partea adversa sa nu aiba timp sa-si pregateasca raspunsurile. De aici rezulta elementul surpriza al interogatoriului.

Art. 352 din Codul de procedura civila prevede ca cel chemat in persoana va fi intrebat de catre presedinte asupra fiecarui fapt in parte . Cu incuviintarea presedintelui, fiecare dintre judecatori, procurorul (cand participa la judecata), precum si partea adversa pot pune direct intrebari celui chemat la interogatoriu. Partea va raspunde fara sa poata citi un proiect de raspuns scris in prealabil. Ea se poate folosi insa de insemnari, cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri. Daca partea declara ca pentru a raspunde trebuie sa cerceteze inscrisuri, registre sau dosare, se va putea fixa un nou termen pentru interogatoriu. Cand ambele parti sunt de fata la luarea interogatoriului, ele pot fi confruntate.

In cazul in care interogatoriul urmeaza a fi luat reprezentantului legal al unei persoane lipsite de capacitatea de exercitiu (ex: persoane puse sub interdictie judecatoreasca) sau cu capacitate de exercitiu restransa (ex. minori), intrebarile pot fi adresate numai daca sunt in legatura cu actele incheiate si faptele savarsite in aceasta calitate, desi obiectul litigiului ar putea privi drepturile sau/si obligatiile persoanei reprezentate.

Consemnarea raspunsurilor la interogatoriu

Raspunsurile la interogatoriu vor fi trecute pe aceeasi foaie cu intrebarile. Interogatoriul trebuie sa fie semnat pe fiecare pagina de catre presedinte, grefier, de cel care l-a propus, precum si de partea care a raspuns dupa ce a luat cunostinta de cuprins. In aceeasi maniera, vor fi semnate adaugirile, stersaturile sau schimbarile aduse, sub sanctiunea de a nu fi tinute in seama. Daca partea interogata sau cealalta parte nu vrea ori nu poate sa semneze, se va consemna in josul interogatoriului.

In cazul in care interogatoriul a fost dispus din oficiu, precum si in situatia in care intrebarile au fost adresate direct de fiecare dintre judecatori, procuror (cand participa la judecata), precum si de partea adversa, vor fi consemnate in incheierea de sedinta atat intrebarile, cat si raspunsurile.

b) Luarea interogatoriului partii aflate in strainatate

In vederea luarii interogatoriului unei persoane care se afla in strainatate, legea instituie anumite reguli speciale. Astfel, daca nu exista vreo prevedere contrara prin tratate, conventii internationale la care Romania este parte ori prin acte normative speciale, partea care se afla in strainatate si este reprezentata in proces printr-un mandatar va putea fi interogata prin acesta.

In acest caz, interogatoriul va fi comunicat in scris mandatarului, care va depune raspunsul partii dat in cuprinsul unei procuri speciale si autentice. Daca mandatarul este avocat, procura speciala certificata de acesta este suficienta.

c) Luarea interogatoriului persoanelor juridice

Statul, celelalte persoane juridice de drept public, precum si persoanele juridice de drept privat vor raspunde in scris la interogatoriul ce li se va comunica in prealabil, acesta trebuind sa fie atasat cererii de chemare in judecata in dublu exemplar, unul pentru instanta, iar celalalt pentru a fi comunicat partii adverse.

Art. 254 alin. 4 lit. c) din Codul de procedura civila stipuleaza ca in acele situatii in care interogatoriul a fost propus peste termen si trebuie comunicat in scris partii chemate la interogatoriu, partea care l-a propus are obligatia de a depune intrebarile in termen de 5 zile de la incuviintarea mijlocului de proba .

Sanctiunea nerespectarii acestei reguli consta in decaderea partii din solicitarea respectivei probe, dupa cum stabilesc prevederile art. 254 alin. 1 din Codul de procedura civila.

Persoana juridica va trebui sa raspunda instantei in scris, pe cat posibil pe formularul care contine intrebarile, semnat pe fiecare pagina de reprezentantul persoanei interogate. De asemenea, adaugirile, stersaturile sau schimbarile aduse raspunsurilor vor trebui semnate de reprezentant, sub sanctiunea de a nu fi luate in considerare. Desi legea nu prevede ca raspunsul la intrebari trebuie sa fie remis instantei in dublu exemplar, este necesar sa precizam ca partii care a propus proba trebuie sa-i fie permis sa ia cunostinta de aceste raspunsuri, inclusiv prin acordarea unei amanari daca raspunsurile sunt de o complexitate care nu ar putea fi analizate de indata.

Cu titlu de exceptie, asociatii cu drept de reprezentare din cadrul societatilor de persoane (societate in nume colectiv, societate in comandita simpla, etc.) vor fi citati personal la interogatoriu.

S-au tot purtat discutii in privinta delimitarii societatilor cu raspundere limitata ca societati de persoane sau de capital, diferenta constituind-o evolutia si dimensiunea economico-sociala a acestora. Insa, ori de cate ori aceste societati sunt constituite dintr-un sigur asociat, este evident ca acesta ar putea fi chemat personal la interogatoriu pentru a relata fapte personale de natura sa conduca la solutionarea litigiului.

d) Luarea interogatoriului prin judecator delegat sau comisie rogatorie

Pentru persoanele care, din motive intemeiate, sunt impiedicate sa se prezinte in fata instantei de judecata (boala grava, handicap, varsta inaintata), aceasta din urma poate incuviinta luarea interogatoriului la locuinta celui chemat sa raspunda, printr-un judecator delegat. Acesta poate fi unul dintre judecatorii din completul de judecata sau chiar tot completul. In acest caz, raspunsurile la intrebari se vor consemna in prezenta partii adverse sau in lipsa, daca aceasta a fost citata si nu s-a prezentat.

Daca partea ce urmeaza a raspunde la interogatoriu locuieste in circumscriptia unei alte instante, ascultarea se va putea realiza prin comisie rogatorie.

4. Consecintele neprezentarii la interogatoriu si refuzul de a raspunde

Daca partea chemata la interogatoriu, fara motive temeinice, refuza sa raspunda la intrebari sau nu se infatiseaza, instanta de judecata poate considera aceste imprejurari ca o marturisire deplina ori numai ca un inceput de dovada in folosul partii care a propus interogatoriul. In aceasta din urma situatie, pentru completarea probatoriului pot fi admise, atat dovada cu martori, cat si alte probe (inscrisuri, expertiza, cercetare la fata locului, etc.), inclusiv prezumtiile.

De asemenea, chiar daca partea raspunde la interogatoriu si recunoaste anumite fapte in conditiile aratate mai sus, instanta de judecata, coroborand-o cu alte probe, poate inlatura marturisirea, considerand ca nu este sincera.

Avocat Gheorghe-Andrei Gherasim,Cabinet avocat Marius-Catalin Predut