Reprezentarea conventionala a partilor in lumina Noului Cod de procedura civila

In contextul reglementarii reprezentarii partilor in procesul civil, Noul Cod de procedura civila defineste in art. 192 alin.3 partile originare ale procesului civil, reclamantul si paratul, restul dispozitiilor procedurale reglementand posibilitatea participarii altor persoane la procesul civil, care in temeiul art. 55 sunt si ele parti in procesul civil, intervenind voluntar sau fortat.
Asa cum a remarcat av. dr. Gheorghe Florea, Presedintele UNBR si membru al Comisiei de elaborare a noului Cod de procedura civila si al Comisie de elaborare a Legii pentru punerea in aplicare a Noului Cod de procedura civila, in cadrul conferintei ``Noul Cod de procedura civila la inceput de drum``, care a avut loc in data de 5-6 aprilie 2013 in Aula Magna a Universitatii Titu Maiorescu, ``Noul Cod de procedura civila consacra nulitatea neconditionata a actelor de procedura care au fost infaptuite cu incalcarea regulilor reprezentarii``.
Obligativitatea reprezentarii este consacrata expres, in ipoteza lipsei capacitatii de exercitiu, de art. 57 alin. 2, respectiv art. 80 alin 2 C.proc.civ.
In acest sens, in alin. 4 si 5 ale art. 57, legiuitorul a prevazut posibilitatea acordarii unui termen pentru confirmarea actelor de procedura indeplinite de o persoana fara capacitate de exercitiu, cu consecinta anularii actului in cauza, in absenta confirmarii lui.
Este important de remarcat faptul ca art. 57 alin.1 si art. 80 alin.1 fac vorbire despre posibilitatea exercitarii drepturilor procedurale de catre parti, intrucat ``nu exista o obligatie expresa prin care partile sa fie constranse sa isi exercite drepturile``(av. dr. Gheorghe Florea).
In ceea ce priveste reprezentarea conventionala, art. 80 alin. 3 stabileste faptul ca partile isi pot desemna un reprezentant, ori de cate ori prin lege nu este prevazuta obligativitatea prezentei lor personale in instanta. Totodata, art. 13 alin.4 prevede faptul ca: ``instanta poate dispune infatisarea in persoana a partilor, chiar atunci cand acestea sunt reprezentate``.
Asistarea, respectiv reprezentarea de un avocat a partilor sau a reprezentantului investit prin hotarare judecatoreasca sau prin vointa partii nu este obligatorie, cu cateva exceptii .
Astfel, potrivit art. 83 alin.3 ``persoanele fizice vor fi asistate si dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat, in conditiile legii`` atunci cand redacteaza o cerere de recurs si motivele acesteia, precum si atunci cand este exercitata si sustinuta calea de atac a recursului. Exceptia o constituie situatia partii sau mandatarului acesteia, ruda pana la gradul al doilea inclusiv ori sot, licentiata in drept . Sanctiunea pentru nerespectarea dispozitiilor art. 83 alin. 3 este nulitatea, prevazuta in art. 486 alin. 2 si 3.
De asemenea, este necesara reprezentarea prin avocat in ipoteza judecarii unei cereri de suspendare a executarii hotararii atacate cu recurs, potrivit art. 484 alin.6.
O alta exceptie de la regula potrivit careia nu este obligatorie reprezentarea partilor de catre un avocat o constituie ipoteza prevazuta de art. 490 alin. 2, care prevede obligativitatea semnarii de un avocat a intampinarii si a raspunsului dat la intampinare in cadrul recursului.
Potrivit art. 13 alin. 2, cerinta prezentei avocatului inaintea instantei de recurs nu este obligatorie atunci cand partea sau mandatarul acesteia, care ii este sot sau ruda pana la gradul al doilea inclusiv, este licentiata in drept .
De asemenea, este necesara reprezentarea de catre un avocat a mandatarului neavocat atunci cand se pun concluzii asupra exceptiilor procesuale si asupra fondului, atat in etapa de cercetarii procesului, cat si in etapa dezbaterilor. Exceptia o constituie situatia mandatarului licentiat in drept, pentru care legea nu prevede obligativitatea asistarii de catre un avocat, atunci cand isi reprezinta sotul sau o ruda de pana la gradul al doilea inclusiv.
Art. 83 alin. 4 precizeaza ca regulile speciale in materie de reprezentare conventionala, enuntate mai sus, sunt aplicabile si in situatia contestatiei in anulare si a revizuirii. Astfel, si in aceste etape este necesara reprezentarea partii sau a mandatarului acesteia de catre un avocat, cu exceptiile mentionate mai sus.
Referitor la modalitatea prin care se poate da imputernicirea de reprezentare, Noul Cod de procedura precizeaza expres: mandatul dat unei persoane care un are calitate de avocat va imbraca forma unui inscris autentic sau va fi exprimat verbal, in sedinta de judecata, fiind consemnat in incheierea de sedinta.
Daca mandatarul are calitate de avocat sau de consilier juridic, devin incidente reglementarile speciale in materie, respectiv: art. 126 din Statutul profesiei de avocat din 3 decembrie 2011, art. 3 si art. 44 alin.2 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, art. 88 din Statutul din 29 iulie 2009 al profesiei de consilier juridic, art. 19 din Legea nr. 514 din 2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic. Astfel, persoanele care au calitatea de avocat isi exercita puterile de reprezentare in temeiul unei imputerniciri avocatiale, iar consilierii juridici, in baza unei delegatii.
In ceea ce priveste limitele mandatului, art. 86 prevede necesitatea acordarii unei imputerniciri speciale in sensul reprezentarii mandantului in instanta. Acelasi text de lege instituie prezumtia ca o procura generala da dreptul de reprezentare in instanta atunci cand mandantul nu are domiciliul sau resedinta in Romania, ori daca procura respectiva este data unui prepus.
Mandatul este considerat ca fiind dat pentru indeplinirea tuturor actelor procesuale necesare, in fata aceleiasi instante. Partea poate, insa, sa limiteze mandatul la indeplinirea anumitor acte procesuale. De asemenea, atunci cand partea acorda imputernicirea verbal, in cadrul sedintei de judecata, in incheierea de sedinta se vor consemna si limitele si durata reprezentarii.
Nu trebuie insa sa confundam ipoteza in care partea isi exprima pe cale orala dorinta de a imputernici un mandatar, in timpul sedintei de judecata, prevazuta in art. 85 alin. 2 cu ipoteza reglementata in art. 80 alin. 4, cand judecatorul va numi din oficiu un reprezentant care are calitate de avocat, in vederea asigurarii dreptului la un proces echitabil, fiind de asemenea consemnate in incheierea de sedinta limitele si durata reprezentarii. Observam ca in aceasta ipoteza se are in vedere uniformizarea practicii nationale cu cea europeana, asigurandu-se astfel garantarea unui drept consacrat la nivel european.
Art. 87 alin. 2 reglementeaza prorogarea limitelor mandatului in privinta avocatului care a reprezentant sau asistat partea, care poate efectua orice acte procesuale necesare conservarii drepturilor partii, evitand pierderea lor prin curgerea unui termen. Actele sale vor fi opozabile doar partii. De asemenea, avocatul poate exercita calea de atac impotriva hotararii pronuntate, insa pentru sustinerea ei are nevoie de o noua imputernicire. Prin aceasta dispozitie intelegem ca un este necesara incheierea unui nou contract de asistenta juridica, ci doar o noua imputernicire avocatiala, in baza aceluiasi contract de asistenta juridica incheiat.

Loredana Popescu, Partnership EuroAvocatura