Un nou Regulament de procedura pentru CJUE

Prin reformarea Regulamentului sau de procedura, care va intra in vigoare la 1 noiembrie 2012¹, Curtea intentioneaza, in primul rand, sa se adapteze la evolutia contenciosului cu care este sesizata. Astfel, in pofida modificarilor succesive care au fost aduse Regulamentului de procedura al Curtii, structura acestuia nu a fost modificata in mod substantial de la data adoptarii sale initiale, la 4 martie 1953. Acest regulament reflecta inca preponderenta actiunilor directe care opun, cel mai adesea, o persoana fizica sau juridica ori un stat membru unei institutii a Uniunii, desi, in practica, acest tip de cauze, cu exceptia actiunilor in constatarea neindeplinirii obligatiilor si a catorva categorii particulare de actiuni in anulare, nu mai tine astazi, in mare masura, de competenta Curtii. In 2012, din punct de vedere cantitativ, prima categorie de cauze cu care a fost sesizata Curtea a fost reprezentata de trimiterile formulate cu titlu preliminar de catre instantele statelor membre². Noul Regulament de procedura urmareste sa reflecteze mai mult aceasta realitate, consacrand un titlu specific acestor trimiteri si facand totodata normele pe care le contine deopotriva mai complete si mai explicite atat pentru justitiabili, cat si pentru instantele nationale.

Un al doilea obiectiv central al reformarii tine de vointa Curtii de a continua eforturile intreprinse deja de mai multi ani in vederea prezervarii capacitatii instantei, confruntata cu un contencios din ce in ce mai voluminos, de a solutiona cauzele cu care este sesizata intr-un termen rezonabil3. Noul Regulament de procedura introduce astfel mai multe masuri care ar trebui sa favorizeze examinarea rapida si eficace a cauzelor. Dintre aceste masuri, trebuie sa se mentioneze in special posibilitatea instantei de a adopta o decizie in vederea limitarii intinderii memoriilor sau a observatiilor scrise depuse in fata sa ori simplificarea conditiilor prealabile adoptarii de catre Curte a unei ordonante motivate, in special atunci cand intrebarea adresata cu titlu preliminar de o instanta nationala nu lasa loc niciunei indoieli rezonabile.

Pe de alta parte, noile norme contin mai multe inovatii semnificative in ceea ce priveste faza orala a procedurii. Astfel, daca se considera suficient de lamurita in urma lecturii memoriilor sau observatiilor scrise depuse de parti, Curtea nu va mai fi, in principiu, obligata sa organizeze o sedinta de audiere a pledoariilor, ceea ce ar trebui sa ii permita sa se pronunte in termene mai scurte asupra cauzelor cu care este sesizata. Noul Regulament de procedura prevede, pe de alta parte, pentru situatia in care o sedinta este organizata, posibilitatea Curtii de a invita partile sa isi concentreze pledoariile asupra uneia sau mai multor intrebari determinate sau posibilitatea instantei de a organiza sedinte comune mai multor cauze de aceeasi natura referitoare la acelasi obiect . In schimb se renunta la raportul de sedinta, sursa de costuri si de intarzieri in examinarea cauzelor.

In paralel cu obiectivele citate, noul Regulament de procedura urmareste si clarificarea normelor si a practicilor existente. Astfel, se opereaza o distinctie mai neta intre normele aplicabile tuturor tipurilor de actiuni si normele proprii fiecareia dintre ele (trimiteri preliminare, actiuni directe si recursuri), in timp ce toate articolele noului Regulament de procedura fac obiectul unei numerotari si al unui titlu specifice, facilitand astfel reperarea lor. In materie preliminara, subliniem in special ca noul Regulament de procedura cuprinde de acum inainte o dispozitie care enunta continutul minim indispensabil al oricarei cereri de decizie preliminara, precum si o dispozitie referitoare la anonimat, ceea ce ar trebui sa ajute instantele nationale in formularea trimiterilor lor, garantand totodata respectarea la un nivel mai inalt a vietii private a partilor din litigiul principal. In materie de recursuri, Regulamentul din 2012 clarifica regimul recursurilor incidente, formulate ca raspuns la un recurs initial. De acum inainte, asemenea recursuri vor trebui sa fie formulate intotdeauna prin act separat, ceea ce ar trebui sa faciliteze examinarea lor ulterioara de catre instanta.

In sfarsit, prin aceasta reformare a Regulamentului de procedura se realizeaza o simplificare a normelor existente, fie prin abrogarea anumitor norme cazute in desuetudine sau inaplicabile, fie prin revizuirea modalitatilor de examinare procedurala a anumitor cauze . Putem cita aici, cu titlu de exemplu, simplificarea normelor referitoare la interventia statelor membre si a institutiilor Uniunii, desemnarea pentru un an a unei camere insarcinate cu cauzele de reexaminare sau simplificarea modalitatilor de examinare a cererilor de aviz, prevazandu-se pe viitor participarea unui singur avocat general (iar nu a tuturor avocatilor generali ai Curtii, precum anterior).

Luate in mod izolat, niciuna dintre masurile citate mai sus nu permit fara indoiala, singura, modificarea tendintei de crestere a numarului de cauze, din ce in ce mai complexe, sau a duratei examinarii lor. Curtea ramane totusi convinsa ca adaugarea acestor masuri - care intervin la doar cateva saptamani dupa ce au fost adoptate modificarile Protocolului privind Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene, prin care s-a prevazut crearea functiei de vicepresedinte si largirea componentei Marii Camere la 15 judecatori, si care se inscriu in continuarea deciziei Curtii de a institui, incepand cu luna octombrie 2012, o noua camera de cinci judecatori si o noua camera de trei judecatori - constituie mijlocul cel mai sigur care ii va permite sa continue sa isi indeplineasca misiunea care consta in a asigura, in termene rezonabile, respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea tratatelor.

¹ Adoptat la 25 septembrie 2012, Regulamentul de procedura al Curtii de Justitie a fost publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 29 septembrie 2012. In conformitate cu articolul 210, acest regulament intra in vigoare in prima zi a celei de a doua luni de la data publicarii sale.
² In cursul anului 2011, au fost astfel introduse 423 trimiteri preliminare, dintr-un total de 688 cauze noi. Prin urmare, trimiterile preliminare reprezinta mai mult de 60% din contenciosul cu care este sesizata Curtea .
³ Trebuie subliniat ca, in pofida cresterii acestui contencios, Curtea a reusit sa reduca in mod semnificativ durata medie de examinare a cauzelor. Amintim astfel, cu titlu de exemplu, ca durata medie de examinare a trimiterilor preliminare a fost de 16,4 luni in 2011, fata de mai mult de 25 luni in 2003.