din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1260 de useri online



Prima pagină » Articole juridice » Drept Penal » Infractiunea de abuz de incredere

Infractiunea de abuz de incredere

  Publicat: 01 Jan 2008       57442 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Drept Penal  


Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Depasire a legalitatii,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Infractiunea de abuz de incredere este prevazuta si pedepsita de art. 256. Cod Penal si este definita ca fiind , insusirea unui bun mobil al altuia , detinut cu orice titlu , sau dispune de acest bun pe nedrept , ori refuzul de a-l restitui , se pedepseste inchisoare de la 3ani sau cu zile � amenda .

Depasire a legalitatii,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Creditor a carui creanta este garantata prin gaj, adica printr-un drept real accesoriu avand ca obiect unul sau mai multe bunuri mobile pe care titularul dreptului de creanta le poate executa cu prioritate,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Cauza de inlaturare a raspunderii penale, reglementata in cap.III, t. VII, art. 132, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Termen folosit de C. pen., la furt si alte fapte penale,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Depasire a legalitatii,
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Depasire a legalitatii,
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Infractiune care face parte din categoria infractiunilor contra patrimoniului
Persoana care a savarsit nemijlocit o fapta prevazuta de legea penala
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Prin obiectul infractiunii se intelege obiectul propriu-zis al acesteia, adica valorile si relatiile sociale amenintate sau vatamate efectiv prin savirsirea faptei si ocrotite prin incriminarea acesteia, spre deosebire de obiectul zis material al 'infractiunii, prin care se intelege entitatea materiala (un obiect ori un lucru din lumea reala, un animal, corpul persoanei etc.) asupra ca-reia se atenteaza, amenintind-o cu un pericol de vatamare materiala sau provocindu-i efectiv o astfel de vatamare.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Termen folosit de C. pen., la furt si alte fapte penale,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Persoana care a savarsit nemijlocit o fapta prevazuta de legea penala
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
1. Contract incheiat intre locatar si locator prin care primul inchiriaza un bun,
Vezi Coproprietate, Drept de proprietate comuna.
Drept de proprietate pe care il au doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, a caror proprietate este divizata intre ele in cote-parti, fara ca bunul respectiv sa fie fractionat in materialitatea sa.
Caracteristica a unui bun mobil sau imobil care nu poate fi impartit,
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Infractiune care face parte din categoria infractiunilor contra patrimoniului
Una dintre cele doua laturi ale infractiunii constand din manifestarile exterioare prin care se realizeaza actiunea sau interactiunea si se produc urmarile socialmente periculoase.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Depasire a legalitatii,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Regimul impus de catre o banca unui client, titular de cont, de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioada de 1 an
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Depasire a legalitatii,
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Infractiune care face parte din categoria infractiunilor contra patrimoniului
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Modalitate de savarsire a unor infractiuni si consta in trecerea ilegala, in stapanire propie, prin luare a unui mobil care apartine altei persoane sau se gaseste in posesia sau detentia legitima a altei persoane.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Termen folosit de C. pen., la furt si alte fapte penale,
Depasire a legalitatii,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului,
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei,
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Infractiune care face parte din categoria infractiunilor contra patrimoniului
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Cauza de inlaturare a raspunderii penale, reglementata in cap.III, t. VII, art. 132, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Ansamblul obligatiilor, datoriilor, si sarcinilor din continutul unui patrimoniu.
Infractiune care face parte din categoria infractiunilor contra patrimoniului
Prin obiectul infractiunii se intelege obiectul propriu-zis al acesteia, adica valorile si relatiile sociale amenintate sau vatamate efectiv prin savirsirea faptei si ocrotite prin incriminarea acesteia, spre deosebire de obiectul zis material al 'infractiunii, prin care se intelege entitatea materiala (un obiect ori un lucru din lumea reala, un animal, corpul persoanei etc.) asupra ca-reia se atenteaza, amenintind-o cu un pericol de vatamare materiala sau provocindu-i efectiv o astfel de vatamare.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Titlu translativ de proprietate , vanzare-cumparare, donatie, schimb etc, care, desi nu indeplineste conditiile de valabilitate, de exemplu, actul de vanzare incheiat intr-o alta forma decat era prevazuta de lege ori de vanzatorul care nu este proprietar,
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Depasire a legalitatii,
Titlu translativ de proprietate , vanzare-cumparare, donatie, schimb etc, care, desi nu indeplineste conditiile de valabilitate, de exemplu, actul de vanzare incheiat intr-o alta forma decat era prevazuta de lege ori de vanzatorul care nu este proprietar,
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice p�na la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dob�nditorul subsecvent
Infractiune care face parte din categoria infractiunilor contra patrimoniului
Sunt tratate in t. III, (art. 208-221), C. pen. partea speciala,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Depasire a legalitatii,


UPDATE 1 februarie 2017: Noua forma a infractiunii de Abuz de incredere >>>>



Cu aceiasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta de a schimba in totul sau in parte , substanta sau calitatile marfurilor incredintate spre transport . Daca schimbarea substantei sau a calitatii marfurilor ncredintate spre transport s-a facut prin folosirea de substante vatamatoare , pedeapsa este inchisoarea stricta de la un an la 5 ani. Cu pedeapsa prevazuta in alin.3 se sanctioneaza si fapta de a distruge obiectele primite in gaj de catre creditor . Daca bunul este proprietate privata , actiunea penala se pune in miscare la plingerea prealabila a partii vatamate . Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Formarea si buna desfasurare a relatiilor sociale cu caracter patrimonial implica o anumita incredere , pe care cei ce intra in aceste relatii trebuie sa si-o acorde uni altora . Numai in masura in care este indeplinita aceasta conditie , persoanele incredinteaza, lasa in posesia sau detentia altora , diferite bunuri pentru a fi pastrate , transportate fara teama ca ele ar putea fi insusite ori ca s-ar putea refuza restituirea lor . Daca persoanele nu si-ar acorda aceasta incredere , ele s-ar abtine sa intre in asemenea relatii , ceea ce ar produce grave tulburari in cadrul societatii .


Infractiunea a primit denumirea de abuz de incredere deoarece faptuitorul abuzeaza de increderea celui care i-a lasat bunul in detentie , transformandu-se din detentar al bunului in pretins proprietar al acestuia 2 . Obiectul juridic : Prin incriminarea abuzului de incredere legiuitorul a urmarit sa asigure increderea pe care trebuie sa se bazeze relatiile sociale cu caracter patrimonial , sa apere proprietatea asupra bunurilor mobile . Asa fiind obiectul juridic al infractiunii de abuz de incredere il constituie relatiile sociale de ordin patrimonial privitoare la acordarea si respectarea unei anumite increderi pentru nasterea si mentinerea lor in scopul apararii drepturilor celui care incredinteaza bunul mobil altei persoane .


Obiectul material : Abuzul de incredere are ca obiect material bunul mobil al altuia , detinut cu orice titlu de catre faptuitor . Obiectul material a abuzului de incredere se caracterizeaza asadar in primul rand prin aceea ca nu poate fi decat un bun mobil . Sunt asimilate bunuri mobile putand constitui obiectul material al infractiunii , bunurile imobile prin destinatia lor , precum si cele care sunt considerate astfel datorita bunului la care sunt atasate . Bunul mobil poate fi orice bun mobil corporal care are o anumita valoare , roadele acestuia , inscrisurile , bani, titlurile de credit si orice alte valori evaluabile in bani . Detentia presupune dreptul de a stapanii in fapt un bun in numele altuia , in mod temporar , in interesul sau folosul altuia ori in interesul propriu al detentorului , cu precizarea ca in timpul detentiei proprietatea continua sa apartina proprietarului bunului , deci detentorul nu dobandeste un drept de proprietate asupra bunului incredintat . Bunul mobil sa fie detinut de faptuitor cu orice titlu juridic , legal si valabil .


In sensul cerut de lege , titlurile in baza carora se detine bunul pot fi doar titluri rezultate din raporturi patrimoniale netranslative de proprietate , cum ar fi contractele de depozit , de mandat, de imprumut , de transport , de locatie. Poate constitui obiect material al abuzului de incredere si bunul asupra caruia faptuitorul are numai un drept de coproprietate , daca acel bun este indivizibil sau plusul care depaseste cota sa parte in cazul unui bun divizibil. Subiectii : subiect activ al infractiunii poate fi orice persoana responsabila care are in detinere un bun al altuia . Subiectul pasiv de asemenea poate fi orice persoana careia ii apartine un bun , pe care l-a incredintat unei alte persoane . Abuzul de incredere este susceptibil de savarsire cu participatie in oricare dintre formele acestuia . Latura obiectiva : Elementul material al laturei obiective a acestei infractiuni il constituie actiunea abuziva prin care cel care a primit in detentie un bun al altuia interverteste titlul juridic al detentiunii bunului , trecandu-si acest bun in stapanirea sa ilicita 6. A insusi un bun inseamna a-l face al sau . Prin alte cuvinte in cazul insusirii faptuitorului , desi este numai un detentar al bunului , se comporta fata de acesta ca si cand ar avea calitatea de proprietar . Este necesar ca faptuitorul sa-si insuseasca in mod efectiv bunul .


A dispune de un bun iseamna a face cu privire la acel bun un act de dispozitie , adica a-l vinde , a-l dona , a-l imprumuta . Dispunerea trebuie sa se faca pe nedrept , adica faptuitorul sa nu fie indrptatit a efectua respectivul act de dispozitie . Simpla folosire a bunului detinut atunci cand nu s-a convenit interzicerea folosirii , nu constituie un act de dispunere pe nedrept . Astfel de exemplu nu constituie infractiunea de abuz de incredere fapta unui meserias care primind in baza unei conventii autovehiculul unei persoane cu obligatia de al vopsi a folosit pentru sine acel autovehicul cata vreme partile nu au stipulat in conventie o asmenea interdictie . Refuzul de a restitui bunul consta in manifestarea expresa sau tacita de a nu mai da inapoi bunul primit . Acest refuz trebuie sa fie abuziv si nejustificat . Nerestituirea bunului altuia pe motiv ca acesta in mod obiectiv a fost pierdut , a disparut , s-a distrus intr-o calamitate , nu poate constitui un refuz de restituire in sensul cerut de norma de incriminare7 . Daca refuzul faptuitorului nu a fost precedat de o cerere de restituire a bunului , nu se poate vorbi de un abuz de incredere . Este necesar ca refuzul de restituire a bunului sa aiba loc fata de proprietarul bunului de mandatarul acestuia sau fata de acela de la care a fost primit si nu fata de orice persoana care prtinde un drept asupra bunului respectiv. Urmarea imediata consta in crearea unei situatii de fapt contrare cele care ar fi trebuit sa existe , respectiv o lipsire a subiectului pasiv de posibilitatea exercitarii drepturilor sale asupra bunului care ii apartine , o afectare a patrimoniului sau si care are ca , consecinta producerea unui prejudiciu material .


Latura subiectiva : Abuzul de incredere se savarseste cu intentie directa , faptuitorul isi da seama ca prin actiunea sa de insusire dispune pe nedrept , ori de refuz de restituire a bunului pune pe proprietarul acestuia in imposibilitatea de a-si exercita drepturile sale cu privire la acel bun . Comiterea faptei cu intentie directa sau indirecta , respectiv faptuitorul prevede ca prin actiunea sa va afecta patrimoniul subiectului pasiv , urmarind aceasta sau desi nu urmareste accepta posibilitatea acestei atingeri aduse patrimoniului celui care i-a incredintat bunul.


Tentativa si consumarea : Desi este posibilain cazul abuzului de incredere tentativa nu este pedepsita de lege . Tentativa abuzului de incredere ar fi greu de stabilit deoarece faptuitorul , avand bunul in detentia sa poate efectua in ascuns acte de executare si se poate desista oricand de ele . Stabilirea momentului consumarii infractiunii de abuz de incredere prezinta interes si pentru determinarea persoanei vatamate de a carei plangere este conditionata punerea in miscare a actiunii penale. Persoana vatamata in cazul abuzului de incredere , este persoana in a carei patrimoniu se afla bunul in momentul consumarii chiar daca o alta persoana a incredintat acel bun faptuitorului .


Sanctiuni : Abuzul de incredere se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani sau cu zile- amenda , iar pentru formele prevazute la alin. 3 si 4 cu inchisoare stricta de la unu la 5 ani . Prin alin. 5 art. 256 Cod Penal s-a prevazut posibilitatea punerii in miscare a actiunii penale la plangerea prealabila a persoanei vatamate , iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala , in situatia in care bunul , obiect material al infractiunii , este proprietatea privata a subiectului pasiv . Din analiza dispozitiilor cuprinse in art. 256 Cod Penal care incrimineaza abuzul de incredere , rezulta ca pentru existenta infractiunii se cere ca faptuitorul sa detina bunul mobil ce constituie obiectul material al infractiunii pe baza unui titlu , a unui raport juridic patrimonial , si ca el sa-si insuseasca acest bun sa dispuna de acesta pe nedrept ori sa refuze al restitui . In cazul unui imprumut al unei sume de bani forma de realizare a abuzului de incredere nu poate fi decat refuzul restituirii .


Actiunea privitoare la refuzul de a restitui trebuie sa fie certa , deoarece o simpla intarziere , invocarea unor obiectii serioase care sa justifice intarzierea restituirii bunurilor la scadenta nu echivaleaza cu un refuz . Alta este situatia daca intre inculpat si persoana vatamata exista un raport juridic civil , in virtutea caruia a ajuns la inculpat , cu just titlu suma de bani . Refuzul de a restitui suma respectiva partii vatamate constituie infractiunea de abuz de incredere din moment ce exista un just titlu . In dreptul francez abuzul de incredere si alte deturnari constituie o categorie distincta din infractiuni contra patrimoniului , cum ar fi deturnarea gajului sau obiectului confiscat si organizarea frauduloasa a insolventei ( aceasta din urma este o inselaciune in dreptul italian ). Este vorba de bani , valori sau bunuri care au fost remise , acceptate cu obligatia de a le restitui , imfatisa sau de a le da folosinta determinata . In doctrina franceza s-a subliniat ca este vorba de o remitere precara caci nu transfera nici posesia nici proprietatea .


UPDATE 1 februarie 2017: Noua forma a infractiunii de Abuz de incredere>>>>





Citeşte mai multe despre:    OUG 13/2017    Codul penal 2017    Abuz in serviciu    Codul de procedura penala 2017

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri