Intinderea protectiei marcilor in Uniunea Europeana

Societatea comerciala americana Interflora Inc. gestioneaza o retea mondiala de livrare de flori. Interflora British Unit este titulara unei licente acordate de Interflora Inc. Reteaua Interflora este formata din vanzatori de flori carora clientii le pot adresa comenzi, personal, prin telefon sau prin internet, aceste din urma comenzi fiind onorate de membrul retelei care se afla cel mai aproape de locul de livrare a florilor.

INTERFLORA este o marca nationala in Regatul Unit si de asemenea o marca comunitara. Aceste marci se bucura de un renume important in Regatul Unit si in alte state membre ale Uniunii Europene.

Marks & Spencer (``M & S``), o societate de drept englez, este unul dintre principalii vanzatori cu amanuntul din Regatul Unit. Unul dintre serviciile sale consta in vanzarea si livrarea de flori, aceasta activitate comerciala fiind in concurenta cu activitatea desfasurata de Interflora. In cadrul serviciului de referentiere ``AdWords`` apartinand Google, M & S a selectat in calitate de cuvinte-cheie termenul ``Interflora`` si variantele acestuia, mai precis ``Interflora Flowers``, ``Interflora Delivery``, ``Interflora.com``, ``Interflora co uk`` etc. In consecinta, atunci cand utilizatorii de internet introduc cuvantul ``Interflora`` sau una dintre aceste variante ca termen de cautare in motorul de cautare Google apare un anunt al M & S.

High Court of Justice (England & Wales), Chancery Division (Regatul Unit), sesizata cu o actiune privind incalcarea drepturilor sale asupra marcii formulata de Interflora impotriva M & S, solicita Curtii de Justitie sa se pronunte cu privire la mai multe aspecte privind utilizarea fara consimtamantul titularului marcii a unor cuvinte-cheie identice cu aceasta de catre un concurent in cadrul unui serviciu de referentiere pe internet¹.

Curtea aminteste mai intai ca, in cazul utilizarii de catre un tert a unui semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu cele pentru care a fost inregistrata marca, titularul marcii este indreptatit sa interzica utilizarea mentionata numai daca aceasta este susceptibila sa aduca atingere uneia dintre ``functiile`` marcii. Functia sa esentiala este de a garanta consumatorilor provenienta produsului sau serviciului protejat de marca (functia de indicare a originii), celelalte functii fiind, printre altele, functia de publicitate si cea de investitie . Curtea subliniaza in aceasta privinta ca functia marcii de indicare a originii nu este singura functie a acesteia care merita protejata impotriva atingerilor aduse de terti. Astfel, o marca constituie deseori - in afara unui uindiciu al provenientei produselor sau a serviciilor - un instrument de strategie comerciala folosit, in special, in scopuri publicitare sau pentru a dobandi o reputatie in vederea fidelizarii consumatorului.

Facand trimitere la jurisprudenta Google, Curtea aminteste ca se aduce atingere functiei marcii de indicare a originii atunci cand anuntul afisat pornind de la cuvantul-cheie care corespunde marcii nu permite sau permite numai cu dificultate utilizatorului de internet normal informat si suficient de atent sa afle daca produsele sau serviciile vizate de anunt provin de la titularul marcii sau de la o intreprindere legata din punct de vedere economic de acesta ori, dimpotriva, de la un tert . In schimb, utilizarea unui semn identic cu marca altuia in cadrul unui serviciu de referentiere precum ``AdWords`` nu aduce atingere functiei de publicitate a marcii.

Pe de alta parte, Curtea examineaza pentru prima data protectia functiei de investitie a marcii. Astfel, aduce atingere acestei functii utilizarea de catre un concurent a unui semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice atunci cand aceasta utilizare ingreuneaza in mod substantial folosirea de catre titular a marcii sale pentru a dobandi sau pentru a conserva o reputatie de natura sa atraga si sa fidelizeze consumatorii. In situatia in care marca beneficiaza deja de o reputatie, se aduce atingere functiei de investitie atunci cand utilizarea afecteaza aceasta reputatie si pune astfel in pericol mentinerea acesteia.

In schimb, nu se poate admite ca titularul unei marci sa poata impiedica o astfel de utilizare de catre un concurent, daca aceasta utilizare are drept consecinta numai sa oblige titularul marcii sa isi adapteze eforturile pentru a dobandi sau pentru a conserva o reputatie de natura sa atraga sau sa fidelizeze consumatorii. La fel, imprejurarea ca utilizarea mentionata poate determina anumiti consumatori sa renunte la produsele sau la serviciile protejate de respectiva marca nu poate fi invocata in mod util de titularul acesteia.

In speta, este de competenta instantei nationale sa verifice daca utilizarea de catre M & S a unui semn identic cu marca INTERFLORA pune in pericol mentinerea de catre Interflora a unei reputatii de natura sa atraga si sa fidelizeze consumatorii.

Fiind solicitata sa se pronunte si cu privire la protectia consolidata a marcilor de renume, si in special cu privire la sfera notiunilor ``diluare`` (atingere adusa caracterului distinctiv al marcii de renume) si ``parazitism`` (profit necuvenit obtinut din caracterul distinctiv sau din renumele marcii), Curtea constata printre altele ca selectarea fara un ``motiv intemeiat`` in cadrul unui serviciu de referentiere a unor semne identice sau similare cu marca de renume a altuia poate fi analizata ca un act de parazitism. O asemenea concluzie se poate impune in special in cazurile in care persoanele care isi fac publicitate pe internet ofera spre vanzare, prin intermediul selectarii de cuvinte-cheie care corespund unor marci de renume, produse care sunt imitatii ale produselor titularului marcilor respective.

In schimb, atunci cand publicitatea afisata pe internet pornind de la un cuvant-cheie care corespunde unei marci de renume propune o alternativa in raport cu produsele sau cu serviciile titularului marcii de renume - fara sa ofere o simpla imitatie a produselor sau a serviciilor titularului acestei marci, fara sa cauzeze o diluare a acesteia din urma sau sa aduca atingere renumele sau (defaimare) si, in sfarsit, fara sa aduca atingere functiilor marcii respective - o asemenea utilizare se inscrie, in principiu, in cadrul unei concurente sanatoase si loiale in sectorul produselor sau al serviciilor in cauza.

¹ Prima directiva 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislatiilor statelor membre cu privire la marci (JO L 40, p. 1, Editie speciala 17/vol. 1, p. 92), abrogata prin Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislatiilor statelor membre cu privire la marci (JO L 299, p. 25). Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitara (JO L 11, p. 1, Editie speciala 17/vol. 1, p. 146), abrogat prin Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitara (JO L 78, p. 1).